BELEAN - POPA PLAGIATOR

ionpopescu · Trimis: 01/02/2008 09:19 Titlul subiectului: BELEAN - POPA PLAGIATOR

Nicolae Belean, Tradiþia Cântului Bãnãþean, Ed. Marineasa, Timiºoara, 2004
ISBN 973-631-142-2
1) „S-a nãscut în anul 1806 la Belinþ. A beneficiat de instrucþia învãþãtorului Constantin Gruici, care, remarcând talentul muzical al acestuia, i-a mijlocit obþinerea postului de cantor, timp de cinci ani, la biserica greco-românã din Pesta. Aici a dobândit un larg orizont cultural, intrând în contact cu mari personalitãþi ale istoriei ºi culturii române, între care Eftimie Murgu, damaschin Bojincã, Florin Aron, Emanuil Gojdu”… (ºi plagiazã în continuare) Pg. 66.

2) „O altã personalitate care s-a aflat în fruntea plugarilor muzicieni din Belinþ începând cu anul 1903, a fost þãranul Ioan Drãghici, originar din Chizãtãu, fondator a 18 coruri în þinutul Banatului. A fost recompensat pentru meritele sale culturale în anul 1922, cu „Crucea Serviciului Credincios cl. I… (ºi plagiazã în continuare). Pg. 69.

3) „Þãran autodidact, era înzestrat cu remarcabilã culturã vocalã ºi instrumentalã, dar ºi cu conºtiinþa misiunii sale culturizatoare…” (ºi plagiazã în continuare). Pg. 70

4) „Învaþã de mic sã cânte la flaut ºi primeºte primele noþiuni muzicale de la unchiul sãu Martin Mitãu, dirijorul coralei Mercina…” (ºi plagiazã în continuare) . Pg. 70.

5) „A fost, încã din clasele primare, penis al corului din Chizãtãu, iar de la învãþãtorul Iuliu Putici, a învãþat sã cânte la flaut…” (ºi plagiazã în continuare). Pg. 72.

6) „În vara anului 1932, Ioan Bot, a fost solicitat sã instruiascã corul din Chizãtãu….” (ºi plagiazã în continuare). Pg. 73.

7) „În anul 1903, o datã cu numirea ca învãþãtor în Gruni a lui Nicolae Alexa, se deschide un nou capitol major în istoria cântului coral din aceastã comunã. Nicolae Alexa, originar din Sânnicolau-Mare, nãscut la 27 februarie 1883. A fost un eminent elev al Preparandiei din Arad, dovedind un extrem talent muzical. A studiat muzica la ºcoala vestitului învãþãtor ºi cântãreþ Ioan Miniºan. A fost unul din ce
…” (ºi plagiazã în continuare). Pg. 76-77.

Constantin Tufan Stan, Rapsodia din Belinþ, Ed. Marineasa, Timiºoara, 2003
1) „S-a nãscut în anul 1806 la Belinþ. A beneficiat de instrucþia învãþãtorului Constantin Gruici, care, remarcând talentul muzical al acestuia, i-a mijlocit obþinerea postului de cantor, timp de cinci ani, la biserica greco-românã din Pesta. Aici a dobândit un larg orizont cultural, intrând în contact cu mari personalitãþi ale istoriei ºi culturii române, între care Eftimie Murgu, damaschin Bojincã, Florin Aron, Emanuil Gojdu” Pg. 21.

2) „O altã personalitate care s-a aflat în fruntea plugarilor muzicieni din Belinþ începând cu anul 1903, a fost þãranul Ioan Drãghici, originar din Chizãtãu, fondator a 18 ansambluri în þinutul Banatului. A fost recompensat pentru meritele sale culturale în anul 1922, cu „Crucea Serviciului Credincios cl. I…”. Pg. 36.

3) „Þãran autodidact, era înzestrat cu remarcabilã culturã vocalã ºi instrumentalã, dar ºi cu conºtiinþa misiunii sale culturizatoare…”. Pg. 38

4) „Învaþã de mic sã cânte la flaut ºi primeºte primele noþiuni muzicale de la unchiul sãu Martin Mitãu, dirijorul coralei Mercina…” . Pg. 38

5) „A fost, încã din clasele primare, membru al corului din Chizãtãu, iar de la învãþãtorul Iuliu Putici, a învãþat sã cânte la flaut…” Pg. 58-59

6) „În vara anului 1932, Ioan Bot, a fost solicitat sã instruiascã corul din Chizãtãu….” Pg. 59.

7) „În anul 1903, o datã cu numirea ca învãþãtor în Gruni a lui Nicolae Alexa, se deschide un nou capitol major în istoria cântului coral din aceastã comunã. Nicolae Alexa, originar din Sânnicolau-Mare, nãscut la 27 februarie 1883. A fost un eminent elev al Preparandiei din Arad, dovedind un aparte talent muzical. A studiat muzica la ºcoala vestitului învãþãtor ºi cântãreþ Ioan Miniºan. A fost unul din cei mai buni dirijori formaþi de Ion Vidu. Pg. 80.

Nicolae Belean, Tradiþia Cântului Bãnãþean, Ed. Marineasa, Timiºoara, 2004
ISBN 973-631-142-2

1) „Pasiunea pentru muzicã fiind cunoscutã în Banat, ca o preocupare permanentã încã din vremurile strãvechi, se poate vorbi de un adevãrat climat muzical specific bãnãþean. Cei care au întreþinut, de-a lungul vremurilor, acest climat au fost …” (ºi plagiazã în continuare) Pg. 27.

2) „Marele muzician nu s-a mulþumit sã-ºi exprime preþuirea faþã de aceºti lãutari prin ceea ce a spus despre ei, ci printr-una dintre cele mai reprezentative lucrãri ale sale din ultimii ani ai vieþii, „Amintiri din copilãrie, în care, pe lângã redarea acelor stãri sufleteºti pe care în copilãria sa natura…„ (ºi plagiazã în continuare) Pgg. 28-29.

3) „Activitatea acestor lãutari s-a desfãºurat sub semnul…”. (ºi plagiazã în continuare) Pgg. 31-32

4) „Precursori ai celor care duc astãzi cântecele ºi jocurile noastre populare peste toate meridianele pãmântului, dãruind oamenilor bucuria frumuseþii lor…” (ºi plagiazã în continuare) . Pg. 32

5) „Se spune cã însuºi Verdi ar fi apreciat mult colecþia de folclor muzical românesc, pe care i-ar fi dat-o Ciprian Porumbescu, într-o audienþã pe care marele compozitor i-a acordat-o, cu prilejul cãlãtoriei lui Porumbescu în Italia în cãutarea sãnãtãþii…” (ºi plagiazã în continuare) Pg. 32.

6) „Se poate spune cã în numeroase cazuri întâi a apãrut corul ºi apoi dirijorul, pe care uneori coriºtii dintr-un sat îl aduceau din altã localitate, plãtindu-l ºi omenindu-l dupã cuviinþã ºi considerându-l ca pe un oaspete de seamã, tot momentul cât le instruia corul...” (ºi plagiazã în continuare) Pg. 56.

7) „Within the wide framework of Romanian culture and civiliyation, the Banat area has been known and acknowledged as a province in which, to use the words of the poet Octavian Goga, „the song feels at home”. The people of this part of the world have alwzas shown particular propensity towards music as is attested… (ºi plagiazã în continuare – chiar ºi rezumatul) . Pgg. 274-275.

Vasile Vãrãdean, Cântecul la el acasã, Ed. Mitropoliei Banatului, Timiºoara, 1985

1) „Pasiunea pentru muzicã fiind cunoscutã în Banat, ca o preocupare permanentã încã din vremurile strãvechi, se poate vorbi de un adevãrat climat muzical specific bãnãþean. Cei care au întreþinut, de-a lungul vremurilor, acest climat au fost …” Pg. 26

2) „Marele muzician nu s-a mulþumit sã-ºi exprime preþuirea faþã de aceºti lãutari prin ceea ce a spus despre ei, ci printr-una dintre cele mai reprezentative lucrãri ale sale din ultimii ani ai vieþii, „Amintiri din copilãrie, în care, pe lângã redarea acelor stãri sufleteºti pe care în copilãria sa natura…„ Pg.30.

3) „Activitatea acestor lãutari s-a desfãºurat sub semnul…”. Pg. 32

4) „Precursori ai celor care duc astãzi cântecele ºi jocurile noastre populare peste toate meridianele pãmântului, dãruind oamenilor bucuria frumuseþii lor…” . Pg. 32

5) „Se spune cã însuºi Verdi ar fi apreciat mult colecþia de folclor muzical românesc, pe care i-ar fi dat-o Ciprian Porumbescu, într-o audienþã pe care marele compozitor i-a acordat-o, cu prilejul cãlãtoriei lui Porumbescu în Italia în cãutarea sãnãtãþii…” (ºi plagiazã în continuare) Pg. 33.

6) „Se poate spune cã în multe cazuri întâi a apãrut corul ºi apoi dirijorul, pe care uneori coriºtii dintr-un sat îl aduceau din altã localitate, plãtindu-l ºi omenindu-l dupã cuviinþã ºi considerându-l ca pe un oaspete de seamã, tot timpul cât le instruia corul...” Pg. 89.

7) „Within the wide framework of Romanian culture and civilization, the Banat area has been known and acknowledged as a province in which, to use the words of the poet Octavian Goga, „the song feels at home”. The people of this part of the world have alwzas shown particular propensity towards music as is attested… Pgg. 209-210.
_________________
,.